Un interviu realizat de Booknation.ro

Booknation: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Clara Tîrcă: Locuiesc în Eşelniţa, Mehedinţi, sunt profesor şi scriu poezie de când mă ştiu…

B.N. Ce ne poți spune despre cartea pe care ai scris-o?
C.T. Este a doua mea carte. De numeşte “Stradă tristă, luminată puternic“. Este publicată la editura Neuma, Cluj, cu o prezentare aparţinându-i domnului Horia Gârbea. Nu am reuşit să promovez prea bine acest volum, din cauza pandemiei, lansarea a trebuit amânată…Această carte este rodul zbaterilor unui suflet dezamăgit, poate, ori doar prea lucid, prea atent la tot ce i se întâmplă, se întâmplă…

B.N. Cât de importantă este cercetarea pentru tine atunci când scrii o carte?
C.T. Pentru poezia pe care o scriu, cercetarea înseamnă să citesc ce au scris alţii, să citesc ce se mai scrie, dar, mai ales, să mă autocercetez…să caut în mine, să mă analizez… fiecare poem este o lecţie despre mine sau o lecţie pe care am învăţat-o…

B.N. Scriitori sunt adesea asociați cu persoanele singuratice. Există vreun adevăr în asta?
C.T. Fireşte… când eşti singur, te poţi mai uşor interioriza, eşti mai adunat şi poţi scrie… e nevoie de sinceritate când scrii, altfel, ceea ce spui nu are impact, ecou în ceilalţi…

B.N. Poate fi considerată o meserie activitatea unui scriitor?
C.T. Ar trebui să poată fi…dar, la noi în ţară nu e… nu poţi trăi din scris aici…

B.N. Cum te-ai simțit atunci când ai publicat prima carte?
C.T. Am publicat prima carte în 2017, iar emoţia, bucuria pregătirii unui volum nu pot fi descrise; mult timp am ascuns faptul că am un volum în lucru, pentru că nu mi se părea real… până nu am avut carte în faţă, nu am crezut în totalitate că se întâmplă cu adevărat.

B.N. Ai nevoie de un loc special unde să scrii?
C.T. Nu, am nevoie de un creion special, de un caiet special… e o ciudăţenie e mea: nu pot scrie decât cu creion cu mină şi de o anumită grosime, ca să fie uşor de strâns între degete, iar caietul trebuie să fie doar pentru acest scop… am multe agende pline..

B.N. Ce reprezintă titlul cărții pentru tine?
C.T. Titlul cărţii este cel mai dificil lucru pentru mine…titlurile, în general, îmi dau bătăi de cap..toate poemele mele sunt fără titlu, aşa se nasc. Doar când trebuie să le public, când trebuie să iasă în lume, le numesc, cu greu…Cred că am mai multe poeme cu acelaşi titlu… Cât despre titlurile celor două volume publicate, meritul meu este indirect…domnul Horia Gârbea le-a ales din versurile mele.

B.N. Participi la evenimente literare? Dacă da, care a fost ultimul la care ai fost?
C.T. Mai greu…În zona în care trăiesc, nu sunt multe evenimente literare. Am fost prezentă, cu ambele volume, la Bookfest, Bucureşti… iar, ultima dată, am participat, anul acesta, în februarie, la lansarea volumului colectiv “Noaptea statuile întineresc”. A fost vorba de un volum al poeţilor, membri ai Uniunii Scriitorilor din Bucureşti, eu participând ca autor invitat, nu sunt încă membră… A fost un eveniment special, lansarea ţinându-se la Muzeul Literaturii…

B.N. Este avantajat un scriitor cu un EGO uriaș?
C.T. Nu ştiu, nu cred… în general, un om cu un ego mare nu este uşor de tolerat.

B.N. Cu ce editură ai publicat cartea și de ce ai ales-o?
C.T. Editura Neuma, din Cluj, este editura unde am publicat ambele volume. De ce? Pentru că sunt nişte profesionişti şi a fost o bucurie să pot lucra cu aceasta.

B.N. Care sunt scriitorii români care te-au marcat? Dar cei din literatura universală?
C.T. Sunt mulţi. Nu cred că am citit vreodată o carte de literatură despre care să pot afirma că nu m-a învăţat nimic. Dar, sunt trei autori în care mă regăsesc teribil şi pe care îi pot reciti în orice stare m-aş afla: Marin Sorescu, Antoine de Saint-Exupery şi Dostoievski.

B.N. Ai o carte pe care o recitești ocazional deși o cunoști pe dinafară?
C.T. Mai multe… dar, cel mai des, revin la “Micul prinţ” al lui Exupery, “Scrisori imaginare” de O. Paler şi “Ora 25” de Virgil Gheorghiu.

B.N. Trei cărți pe care oricine ar trebui să le citească și de ce:
C.T. “Micul prinţ” , “Ora 25” şi “Idiotul”… cred că sunt esenţiale pentru a învăţa ce înseamnă să fii om adevărat, prin ce trece un om adevărat, ce filosofie are un om adevărat.

B.N. Ce crezi că lipsește pieței de carte din România?
C.T. Îi lipsesc cititorii… se scrie mult, se citeşte puţin şi prost…

B.N. Care e cea mai mare provocare din viața unui scriitor din România în opinia ta?
C.T. Să poată trăi din munca lui, să-şi poată dedica viaţa acestei chemări… nu cred că există scriitori care să trăiască exclusiv din arta lor.

B.N. Se poate trăi din scris în România?
C.T. Nu cred…

B.N. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?
C.T. Pe pagina mea de facebook (Clra Tîrcă) şi îmi pot cumpăra cărţile de pe online: Libris, Neuma…

B.N. Câteva cuvinte de final pentru cititorii Booknation.ro?
C.T. Citiţi ca să simţiţi! Viaţa este măsura cărţilor prin care am trecut cu mintea…şi citiţi şi poezia mea.. e altfel, e vie, e actuală, e simplă…

Interviu preluat din: Booknation.ro